Profesionalismul cadrelor didactice de la Questfield, pus sub semnul întrebării

Educația reprezintă o bază esențială pentru dezvoltarea copiilor și viitorul societății. În acest context, orice semnal privind manifestări de bullying, în special în mediile educaționale private, impune o analiză riguroasă și o reacție instituțională clară. Protejarea copiilor și asigurarea unui climat educațional sănătos sunt imperative care necesită un răspuns structurat și transparent.

Gabriela Irimia și Questfield: o investigație asupra acuzațiilor de bullying psihologic

O investigație documentată relevă acuzații formulate de părinții unor elevi dintr-o clasă a III-a de la Questfield Pipera împotriva învățătoarei Gabriela Irimia, vizând abuzuri psihologice, pedepse arbitrare și lipsa supravegherii adecvate. Pe baza corespondenței și reclamațiilor transmise redacției, situația descrisă de familii indică un climat educațional marcat de tensiuni și disfuncționalități ce ridică întrebări privind asigurarea drepturilor copiilor în unitatea de învățământ.

Contextul educațional și discrepanța dintre așteptări și realitate

Școlile private sunt percepute ca alternative care oferă condiții superioare față de sistemul public, prin clase cu efective reduse, atenție individualizată și un mediu sigur. În cazul clasei a III-a de la Questfield International College, părinții semnalează o realitate diferită, în care supravegherea elevilor este insuficientă, iar desfășurarea procesului didactic este afectată. Aceștia susțin că orele nu beneficiază de un conținut structurat și că activitatea didactică este uneori minimă sau chiar absentă.

Semnalele inițiale și efectele asupra copiilor

Potrivit declarațiilor familiilor, primele indicii ale unor probleme au fost observate atunci când copiii au început să manifeste stări de confuzie, teamă și demotivare. Părinții au informat că în cadrul orelor învățătoarea nu ar asigura o supraveghere constantă, iar un elev a fost desemnat să raporteze comportamentele colegilor, ceea ce a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în grup.

Comunicarea tensionată și blocajele dialogului între părinți și școală

În urma încercărilor repetate ale părinților de a semnala aceste disfuncționalități, reacția cadrului didactic a devenit, conform susținerilor familiei, una defensivă și conflictuală. Orice observație a fost percepută drept un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit de confruntări verbale. Această situație a afectat relația dintre școală și părinți, diminuând încrederea esențială pentru colaborarea în procesul educațional.

Calitatea actului educațional și rezultatele elevilor

Părinții reclamă nivelul scăzut al pregătirii oferite, menționând rezultate slabe la testele naționale din anul precedent, cu puțini elevi care au atins standardele de performanță. Această situație este percepută ca un indiciu al unor deficiențe sistematice în procesul de predare și monitorizare a clasei conduse de învățătoarea Gabriela Irimia.

Aspecte privind supravegherea și climatul din clasă

Conform documentelor analizate, se reclamă frecvente lipsuri în supravegherea elevilor, cu conflicte între copii ignorate. Aceste condiții ar fi generat un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele neadecvate au devenit obișnuite. De asemenea, părinții semnalează aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea, fără explicații pedagogice clare, ceea ce este calificat drept abuz psihologic.

Manipulare psihologică și impactul asupra încrederii copiilor

Un element particular menționat este utilizarea unor formule de comunicare percepute drept manipulative, prin care copiii ar fi determinați să își nege propriile percepții. Familiile consideră aceste practici ca fiind periculoase pentru echilibrul emoțional al copiilor, afectând încrederea în sine și în realitatea trăită.

Efectele asupra copiilor și riscurile psihologice

Potrivit părinților, consecințele combinate ale lipsei de supraveghere, pedepsele arbitrare și presiunile psihologice au creat un mediu dominat de frică și anxietate, afectând motivația elevilor de a participa la activitățile școlare. Specialiștii în psihologie avertizează asupra riscului de pierdere a încrederii în sine, dificultăți de integrare socială și posibil refuz școlar în astfel de contexte.

Precedente și solicitări către conducerea școlii

Mai multe familii indică faptul că situația nu reprezintă un incident izolat, ci face parte dintr-un tipar identificat în instituție, care a determinat retragerea unor elevi de către părinți. Aceștia solicită conducerii Questfield International College implementarea unor măsuri concrete, precum:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supravegherea reală a orelor;
training obligatoriu în psihologia copilului;
proceduri clare și transparente pentru sesizări;
toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Detalii suplimentare despre reclamațiile și investigația realizată pot fi consultate în articolul original publicat pe RepublicaLS.

Răspunsurile conducerii și lipsa de transparență instituțională

Până la momentul publicării acestui material, conducerea școlii nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la acuzațiile formulate. Nu au fost comunicate public măsuri disciplinare, evaluări interne sau intervenții concrete ca răspuns la sesizările părinților. De asemenea, nu există informații despre existența unor evaluări psihologice sau pedagogice privind climatul emoțional din clasă.

În contextul acuzațiilor privind pedepsele arbitrare, lipsa pauzelor și marginalizarea unor elevi, redacția a solicitat clarificări, însă până în prezent nu a fost primit un răspuns oficial. Politicile interne ale școlii referitoare la prevenirea stigmatizării nu au fost făcute publice, iar modul în care conducerea gestionează relația cu părinții nemulțumiți rămâne neclar.

Concluzii și responsabilități instituționale

Cazul investigat relevă o serie de probleme semnalate de părinți, care indică un climat educațional problematic în clasa condusă de Gabriela Irimia la Questfield International College. În absența unor răspunsuri documentate și măsuri transparente din partea conducerii școlii, rămân deschise întrebări fundamentale legate de protecția și bunăstarea copiilor în această instituție.

Este esențial ca orice semnal privind posibile abuzuri psihologice să fie tratat cu seriozitate și să fie urmărit un proces clar de investigare și remediere, în conformitate cu normele legale și codurile etice în educație.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro